Viata la bloc (I)
Din ciclul o data in viata trebuie sa o faci si pe asta, m-am mutat la bloc. Bine, si pana acum am fost la bloc, dar nu era blocul meu si respectiv nu eram eu responsabil de ce se intampla acolo. Acum sunt, pentru ca pot sa-mi bat cuie in pereti fara sa dau explicatii nimanui.
Ghena de gunoi incuiata
Ca orice alt bloc din Bucuresti si la mine in bloc sunt numai batrani pensionari. Oameni care au venit in Bucuresti in anii 70, in perioada marii colonizari si a marilor constructii ale partidului si au ramas aici. Acum sunt la pensie, dar nu s-au schimbat deloc. Au ramas cu aceleasi obiceiuri, cu aceleasi probleme si fara sa modifice nimic din ce au facut vreodata.
Blocul in care stau are pentru gunoi o tubulatura standard, asa cum au toate blocurile din tara. Mai mult decat atat, camera unde se arunca gunoiul nu e afara, e in interior, cu aerisire, dar din pacate fara lumina. Asa ca noaptea trebuie sa te duci cu lanterna sa arunci gunoiul. La etajul meu, usa de la ghena este incuiata. La etajul de sub, nu. Si acum ma intreb tampit, de ce naiba ai incuia usa de la o camera, unde te duci sa arunci gunoiul si nimic altceva?
Gunoiul pe scara
Eu niciodata n-am reusit sa inteleg chestia asta:
De ce scoti gunoiul din casa si il lasi in fata usii? Adica in blocurile cu tomberon faci TREI PASI pana la tomberon sa arunci gunoiul. Plus ca poti sa faci asta si in curul gol sau cum stai tu in casa. Daca te vad vecinii cu atat mai bine. Daca trebuie sa duci gunoiul la parter, ce e greu? Te duci si-l duci sau il tii in cosul de gunoi pana cand se umple iar atunci il duci. Sau n-ai cos de gunoi?
Si totodata nu inteleg nici asta:
Dar mai vorbim, ca abia am inceput serialul si deja sunt mai multe de povestit.
