Viata de aeroport

Am fost ieri la Otopeni si cum am ajuns mai devreme am stat sa ma plictisesc pe acolo. Am fost pe secunda mirat de lumea ce se afla acolo fara interes, am ignorat taximetristii si le aratam linistit cheile masinii cand ma intrebau daca vreau taxi.

In aerogara lume multa.  Asteptau zborurile de Milano si Roma, adica Italia. Am vazut un actor (al carui nume imi scapa, dar a jucat in filme de Media Pro, pe care nu-l astepta decat un nene, nerecunoscut de nimeni) si grupuri, grupuri de gagici care isi asteptau iubirea vietii lor italianul batran si cu bani. Am vazut vreo 3 chestii de genul asta si am ramas mirat de cum inca se poate asa ceva. In schimb multi moldoveni, multi baieti cu haine sclipitoare care isi asteptau prietenii plecati la produs in tarile calde.

Pe langa toti astia sunt baietii imbracati la costum care stau si asteapta calatori din tarile calde sa ii primeasca si sa le spuna ce sa faca in Bucuresti. Un fel de ghizi neoficiali contra unei sume de bani si intr-o engleza Iliesceana.

In schimb spre marea mea surprindere e curat, adica nu e mizerie nu`s chestii aruncate peste tot si nici macar in parcare pe langa daciile jepate pe post de taxi nu sunt mucuri de tigari, sau resturi.

Si daca e sa vorbim de Otopeni ca prima poarta de primire in Romania, inca sunt sceptic. O data ca e mult prea mic pentru traficul de avioane pe acolo, pentru ca va deveni curand nefunctional si nu stiu de ce ma astept sa ajunga ca Baneasa, un aeroport de tip autogara unde vin ratele pentru la tara.