Unde e graba de la casa?

Eu de obicei prefer sa fac cumparaturi noaptea sau cat mai aproape de ora de inchidere a magazinului. Atunci e mai liber si mai putin stresant. Si asta imi place.

In schimb zilele astea am tot ajuns sa iau de mancare la 8 seara. Atunci cand toata lumea e in market. Si nu mica mi-a fost mirarea sa vad oameni care se imbranceau pe cine sa ia primul sticla de cola, de parca raftul ala nu era plin ochi sau de parca sticla aia de cola avea cine stie ce propietati miraculoase. Oameni care stateau in fata raftului ca tampitii si cumparau numai daca lua si altcineva in fata lor un produs. Asa erau niste unii care se uitau la frigiderul cu oua. Cofrage de oua de cate 5 bucati, de cate 5, de cate 10, diferiti producatori. Stateau si nu stiau ce sa aleaga. Cum am vazut ca stau degeaba, m-am bagat pe langa ei si am luat un cofrag din cele mai scumpe oua si am plecat repede mai departe. Aceleasi oua le-au cumparat si ei. Ma gandesc cat s-or fi gandit ca sa aleaga.

La casa alta distractie. Coada. Eu sunt obisnuit cu asta, e normal, in timpul ala mai vad ce e pe twitter, mai dau un check-in, butonez telefonul fara sens. Acolo la coada sunt oamenii intotdeauna nehotarati. Se aseaza la coada si atunci stau sa se gandeasca daca au cumparat tot ce trebuie, daca mai au ceva de cumparat si eventual pleaca sa mai caute prin magazin sau lasa pe cineva sa le tina randul. Daca nu fac asta, atunci se imping.

Zilele astea stateam frumos la coada si pastram distanta, asteptand ca sa termine de platit si impachetat clientul din fata mea. Cand am ajuns la casa aia din spatele meu, au inceput sa se impinga in mine, de parca nu aveau loc. Si pana sa-mi pun eu produsele toate pe masa au inceput sa puna si ei pe langa mine, de parca cosul care statea pe jos era prea greu.
Drept urmare m-am enervat cumplit si i-am intrebat daca vor ei sa-mi plateasca cumparaturile mele. S-au trezit parca din somn, ha? Cum? Pai de ce? Nu, nu vreau.
Pai atunci va rog sa asteptati sa termin eu de platit ca sa puteti sa accesati si voi casa, ca nu e greu.

Si numai de-al naibi mi-am gresit pin-ul la card, ca sa mai stea si sa mai astepte ca disperatii in fata casei de marcat sa plateasca cumparaturile lor.

Oare aveau mancarea pe foc acasa si se grabeau sa nu se arda?