Un mic adevar
De ce e greu cu new media? Pentru ca se intampla ACUM. Nu se inchide redactia la 21.00, nu se da ziarul la tipar la 22, nu trebuie sa ai 2.000 de semne pana la ora 17.00. Nu. Aici lucrurile sunt mai simple, dar mai rapide. E complicati sa ii ceri angajatului sa isi imbunatateasca performantele invatand sa insereze poze in text fara sa mai astepte sa faca editorul sau fotograful asta? Se pare ca da. Acelasi angajat are insa pretentii de avansare si de mariri de salariu.
De la Zoso.
Ideea e simpla. La un moment dat presa scrisa era rapida, se intampla evenimentul acum, a doua zi afla toata lumea din ziar povestea completa, cu reactii si concluzii. Apoi a aparut radioul, s-au auzit in direct primele evenimente exact cum se intamplau. Apoi a aparut televiziunea, s-au vazut in direct evenimentele, reactiile au fost instante, au furnizat materiale de scris publicatiilor. Acum a aparut internetul. Aici se inglobeaza tot ce s-a facut pana acum pe bucati. Aici avem si radio si presa scrisa si tv. In plus avem UGC, reactii si comentarii instant. E altceva, e total altceva.
Unii ziceau ca e usor sa scrii pe internet. Din contra, e al dracu de greu, trebuie sa faci deodata toate lucrurile pe care pana acum trei redactii diferite. Sa vezi evenimentul, sa-l scrii, sa prezinti video, sa iei reactiile, sa tragi concluziile. Mai mult si mai rau, apar si comentatorii care te desfiinteaza in secunda doi.
De asta e greu, de asta e misto, de asta evoluam. Si de asta online-ul, jurnalismul online mai exact este deasupra oricarei alte entitati de presa scrisa. Punct.
Update: a se vedea articolul de mai jos. Accident pe Kiseleff, o masina cu numar de CD si un matiz de la pepsi. Stirea de ziar astepta o zi, stirea de radio nu oferea imagini, stirea de tv oferea imagini, dar trebuiau montate, trebuiau luate reactii, trebuia impachetat frumos si servit. In online: 30 de secunde upload poza, 45 de secunde scris titlu, 12 secunde pus tag-uri, 2 secunde apasat butonul de publish. Iata stirea. Urmeaza comentarii si completari pe masura ce persoanele implicate vorbesc.
