Un an de crize si isterie
Moartea unui om intotdeauna lasa urme. Teoretic, cei mai tari reusesc sa treaca mai departe, bineinteles nu fara sechele. Cei mai slabi, nu reusesc si au nevoie de ajutor. Dar cand ajutorul asta se transforma in teoria conspiratiei, atunci lucrurile o iau razna.
Ma refer aici la cazul Madalina Manole. Ok, a murit, asta e viata, unii daca nu sunt ascultati si nu stiu sa ceara ajutor, sunt mai timizi sau au probleme nu reusesc. E de cand lumea si pamantul. Viata e grea. Dar sa iei bani ca sa apari la televizor sa nu zici nimic, sa iti vinzi exclusivitatea pe bani, sa vii si sa faci scandal si sa arunci acuzatii gratuite e prea mult.
Ieri numai de-ai dracu s-au intalnit la cimitir parintii Madalinei Manole cu socrul lor. Aparent, in fata camerelor de filmat nu se inteleg, se cearta si isi arunca cu pietre unii in altii. In particular cred ca nici nu se baga in seama. Dar cum si ei sunt instigati, hai sa mergem la cimitir sa ne certam si sa ne filmeze altii. Fac pariu ca si-au luat bani de la cineva ca sa se certe.
Castiga cineva din treaba asta? Nimeni. Parintii fetei sunt primii care pierd, ca ei se consuma pentru asta, fostul ginere ca este vazut intotdeauna ca bad boy si nici macar promotorii lor pentru ca lumea ii consuma acum si bounce ratele (daca-mi este permis) va fi mare.
Hai, putem sa mergem mai departe. Putem sa ne orientam spre educare, spre produs, spre ceva. Oricum n-avem crestere economica si scandalurile de genul asta nu ne ajuta. Putem sa o uitam pe Madalina?
