Transfagarasan noaptea

Daca vreti senzatii misto, dar si daca stiti sa conduceti va recomand sa va suiti pe Transfagarasan (partea judetului Arges, ca Sibiu e prea putin) si sa va prinda noaptea acolo, iar intoarcerea sa o faceti tot pe Arges. Senzatiile sunt mult prea misto. Curbele sunt bine facute, gropile de asemenea. Acum inteleg de ce e atat de frumos sa faci raliu pe Transfagarasan, dar nu inteleg cum pot sa faca raliu in gropile alea.

Drumul are portiuni atat de rupte incat nu poti merge cu mai mult de 5 la ora. Si nu numai atat, are si bucati proaspat asfaltate, unde te duci lejer in suta. In schimb sus pe creasta se intampla asa ceva:

Iar peisajele sunt muuult prea frumoase. Acolo vezi atat spectacolul muntilor cat si maiestria cu care aceasta sosea a fost construita.

Dar cum orice lucru facut de om, dupa vreo 40 de ani se strica si nu rezista 2000 de ani ca drumurile romanilor si soseaua asta are nevoie de imbunatatiri si o reasfaltare facuta corect, cu tipul de asflat adecvat pentru sase luni de zapada si gheata, pentru umiditate mare, pentru aluviuni si alunecari de pietre. Culmea, sunt niste tari pe aici pe langa noi, parca Elvetia si Austria se cheama (nu sunt sigur) care au niste munti unde se duc toti romanii, iar in muntii aia au niste autostrazi. Aia oare cum le fac?

Dragos Asaftei a pozat Transfagarasanul de sus.