Then and Now

Acum 18 ani stateam cocotat in pat si la ora 9 cautam in banda L la radioul cu pick-up radio Europa Libera. Auzeam acolo ceva chestii cu ca au incendiat cauciucuri, ca au spart masini, ca au spart magazine. Nu intelegeam prea multe, iar tata spunea ca ne pregatim de razboi daca chestia va evolua pentru ca Ceausescu va trimite securitatea peste ei. Totodata era increzator in faptul ca nu se va trage in oameni pentru ca : ” in oameni au tras doar taranistii, comunistii au iubit oamenii nu trag in oameni “.

Intre timp in dimineata de 20 decembrie zeci de masini din cartier au fost incendiate, si nu incendiate oricum ci doar cineva le-a dat foc la stopuri. Pentru o imagine mai clara era vorba de dacii 1300 si 1310 cu 2 si 4 stopuri care au fost arse. Unor masini li s-a furat si capacul de la rezervor. Milita nu era prin cartier, dar urma sa apara in patrula seara, cu farurile stinse, sperand astfel sa prinda distrugatorii.

Seara s-a terminat linistit, eram in casa noua, eram in mijlocul orasului, pe strada se auzeau din cand in cand cate o masina doua. Era filtru de militie in fata blocului.

Pe 21 dimineata au scris ziarele. Parca scriau ceva de Timisoara, ca acolo s-au tras focuri de arma de catre persoane necunoscute, strainte. Tata a venit cu Scanteia si ma invata sa scriu literele mari de tipar. Tot din ziar am aflat ca la ora 10 avem miting la televizor, asa ca eu porneam televizorul din cand in cand ca sa prindem de la inceput. A fost evenimentul cu scandalul de la miting, intreruperea emisiei si evenimentele ce s-au intamplat acolo. (materialul video il vedeti maine). Tata a plecat la o cafea in oras. Intre timp eu plictisindu-ma, neavand voie sa ies afara, dupa ce am stat pe terasa vreo jumatate de ora ma mai duceam din cand in cand, fara motiv si porneam televizorul. Porneam pe canalul 1, vedeam ca sunt purici si-l inchideam la loc. La un moment dat a fost mira (codul de bare colorat de-l vezi acum la revizie tehnica), asa ca am lasat acolo sa vad ce se intampla. A venit anuntul cu sinuciderea generalului Milea si decretul de stare de urgenta. Am oprit televizorul, tremurand, incercand sa o intreb pe mama ce inseamna starea de urgenta.

Am ridicat telefonul, stiind ca dupa ce trece tonul, ramane un ton de fundal in care se aude cineva. De fiecare data se auzea cineva. Am asteptat, iar acel cineva de la capatul celalat al telefonului m-a luat direct: ce faci copile la telefon? Inchide telefonul ca te spun lui taicato!. Speriat l-am inchis.

A venit tata sa spuna ca a auzit in oras vuiet si ca s-a instituit starea de urgenta. Eu nazbatios am pornit televizorul, incepuse emisia televiziunii din nou. Se spunea pentru prima data Jos Ceausescu, Ceausescu a fugit cu elicopterul, se difuzau imagini in direct din Piata Revolutiei (cum se chema atunci?) .

Fiind cald si neputand sa iesim afara, stateam pe terasa (stand la ultimul etaj aveam o terasa de genul penthouse comunist). Atunci am vazut primul accident de circulatie. Un tip cu motocicleta alergand pe strada s-a intersectat cu alta masina, s-a dezechilibrat si a cazut. Imediat am vazut cum ceilalti se dau jos din masina cealalta cu un pistol in mana, trag in el, ii dau doua picioare, ii opresc motocicleta si pleaca mai departe. Ies niste vecini sa vada ce s-a intamplat. Am intrat in casa pentru ca era prea periculos. Ne uitam la televizor.

Seara ne-am culcat in alta camera fata de cea in care dormeam de obicei. Asta din simplul motiv ca sufrageria vazuta ca si camera principala, avea televizor si s-a spus la televizor sa ne ferim de geamuri. Intre timp tata pusese patura in geam. Toata noaptea am auzit strigate pe strada, focuri de arma si masini care mergeau, frane si scartaituri.

Pe 22 dimineata, era strada plina de hartii, iar emisia la TV continua. Se spunea la fiecare 5 minute, ca am invins. Ce am invins?

Acum, la 18 ani, stau in pat, cu un laptop in brate, scriind electronic cu aceleasi litere pe care le invatam atunci. Langa mine mai sunt 3 calculatoare, un televizor color ce nu functioneaza si o emisie pe internet a unui post de televiziune ( de fapt singurul care merge tot timpul ). Ce am castigat? Ce am invins la revolutie? Nu cumva e totul exact la fel, numai ca sub alta forma? O evolutie logica care asa ar trebui sa fie, parerea mea.