StarCraft II
Trimiteti copiii la bunici, nevasta cu fetele in oras, luati-va bere si inchideti-va telefoanele. A aparut StarCraft II. S-a terminat cu viata sociala, cu berea in oras, cu prietenii si cu retelele sociale. De acum ne putem inchide in casa si putem sa ne jucam asa cum faceam in liceu cand pierdeam noptile si dormeam pe banci la scoala.
Faptul ca a aparut jocul asta dupa 10 ani dupa ce a fost anuntat le-a dat timp celor de la Blizzard sa umble la detalii, sa il faca asa cum trebuie, iar acum nu ramane decat sa fie cumparat si jucat de milioane de oameni. Ca si prima versiune nu cere foarte multe resurse, se poate instala si pe un laptop pe care ruleaza si alte aplicatii, se misca confortabil si bine.
Plusuri: – filmele de prezentare sunt gandite si realizate corect, cu replici clasice si bune.
– impresia de joc e buna, raspunsul echipei e satisfacator.
– rezoutia hartii dar si textura constructiilor e mult imbunatatita si din scroll-ul mouse-ului se pot vedea in detaliu.
– misiunile sunt noi si realizate in stilul episoadelor din filmele americane (vezi chuck, csi)
– depozitele se scufunda ca sa treaca muncitorii peste ele daca raman blocati (pana mi-am aminit de detaliul asta am distrus 2 :))
Minusuri: – daca nu ti-a placut starcraft 1, nu iti va placea nici asta, e fix la fel, aceeasi experienta.
– ceva masini sau oameni pot ramane blocati ca prostii pe harta.
– are momente in care ingheata pe laptopul meu, dar e bine ca nu afecteaza timpul de joc, probabil isi face autosave-ul.
– nu-mi merge sunetul pe castile bluetooth, cere neaparat casti cu fir.
Si pentru carcotasi, am luat jocul de la un coleg care a fost la lansare si l-a primit. L-am jucat, m-am declarat multumit si incantat (mai incantat decat WOW) si acum sper sa nu ma apuc sa-l joc online, asta ar inseamna o mare problema.
