Se pierd ziarele

Via  Tolo si Bradut, aflu cum ca la finalul anului unul din cotidienele ce se vand la tarabe va trece numai pe online, in cazul in care nu isi atinge scopurile de marketing.
Partea buna la online e ca nu mai cheltuiesti atat pe hartie.
Partea proasta e ca … nu mai ai nevoie nici de jumatate din redactia actuala, nici macar de sfert.
Ai nevoie sa investesti in niste laptopuri, in niste calculatoare, in niste programare si in niste servere serioase care sa iti sustina banda de net sanatoasa pe care o cumperi. Iar cum online nu inseamna numai text, urmeaza sa investesti si in imagine, programe de editat video, calculatoare de  editat video / audio si asa mai departe. Practic, iei o televiziune, iei 10 oameni… ii trimiti la web … si asa ti-ai facut ziarul pe online.

Tehnic nu e foarte greu de facut, e realizabil. Practic, tu trebuie sa ai vizitatorii aia pe online inainte de a lansa ziarul. Nu e posibil sa ii faci dupa ce opresti printul si te duci numai pe online. Pe langa asta, pe online trebuie sa ii intretii… pentru ca acuma te acceseaza pe tine… apoi … pleaca si te uita. Sau isi mai amintesc peste vreo doua saptamani.

Ah … si sa nu uit cel mai mare risc al ziarului online. Stricatul paginii de web cu reclame. Pentru ca de undeva trebuie sa iasa banii, iar atat timp cat marketingul sta … publicitatea nu va fi … trafic indiferent cat va fi nu va aduce nici un castig.
E curios, interesant, kinky … si … mai ales … foarte nou.