Poveste de la mare
Eram la mare, iar la 4 jumatate dimineata cand m-am decis eu sa ma duc la hotel (da, stiu, era prea racoare sa vad rasaritul de pe plaja), m-am oprit la un chiosc sa-mi iau o bere pe care sa o beau in camera pana adorm. Inaintea mea niste baieti si-au luat Ciuc Raddler, ala cu lamaie. Si ma uitam la ceas, ma e 4 dimineata, astia isi iau bere cu lamaie, ceva nu e in regula. M-am gandit initial ca sunt cu masina, dar eram intr-o zona fara trafic, asa incat nu aveau nici un sens sa cumpere bere cu alcool slab, poate nu ies pe fiola. Ei bine, ala a fost momentul cand am zis hai sa incerc si eu berea asta. Adica tot vazusem reclamele, dar pana cand n-am vazut si alti baieti cumparand berea nu eram convins ca as putea sa o cumpar.
Mi-am luat berea intr-o seara acasa, obosit dupa o zi de munca. Ca orice alta bere am zis ca e buna cu un film bun si ceva muschiulet. Glumesc, asta e din alta reclama. Am fost incantat de un gust de bere, dar si de un gust de limonada. Si gusturile nu numai ca nu se incurca, nici macar nu se amesteca. Pe scurt e buna, e buna de incercat, e savuroasa.
Bun, ma veti critica si veti zice ce naiba scriu eu aici.
Nu scriu nimic mai mult decat ceva ce mi-a placut si va recomand. Pe bune ca berea asta e buna de baut seara acasa cand n-ai chef sa te faci praf, dar cand vrei sa dormi linistit si bine. Sau atunci cand vrei sa te duci la o reuniune de afaceri cu seful tau, acolo unde toti colegii beau si se fac pulbere, iar tu vrei sa dai bine in ochii lui: uite ma, a baut bere si e cel mai treaz si serios dintre toti.
Si mai zic doar atat. Cand mergeti intr-un market din asta Real, Carrefour, ce mai exista, veti vedea baieti cum cara Ciuc Radler in carucioare. Interbati-i pentru cine au luat berea si de ce. Va vor raspunde ca pentru ei si pentru ca le place.
