Oameni minunati
Am cunoscut oameni minunati de-a lungul vietii, oameni care de fiecare data m-au facut fericit, oameni care mi-au aratat ca viata nu inseamna somaj, salarii, bani si munca. Mi-au aratat ca viata inseamna sa muncesti, dar sa stii si sa fii om, sa ajuti sa pui suflet.
Pana la urma ce e viata? Ce ai se duce si nu ramane nimanui. Atunci de ce sa nu reusesti sa faci aici, acum, ceva care sa te ajute pe tine, dar mai ales sa ii ajute pe altii.
Timisoara e un oras care de fiecare data de cate ori am fost acolo m-a dat pe spate. M-a minunat si m-a facut de fiecare data sa cred ca sunt in alta tara. De la politetea oamenilor, la gradul lor de civilizatie, la faptul ca sunt mandri ca vorbesc romaneste si la dorinta de a arata de fiecare data ca ei sunt primii.
M-am intors de acolo cu inima plina de dorinta, cu bucuria ca am reusit sa facem ceva (fara sa ma laud) cel putin maiestuos. Iar pentru asta nu e meritul cuiva, nu e vreo persoana care sa poata fi felicitata. Nu este o singura persoana, sunt toti cei care s-au implicat, toti cei care au dovedit ca pot, ca ei gandesc la fel, ca se gandesc la semenii lor, ca expresia a ajuta inseamna sa fii in primul rand om.
Voi reveni.
