NE-NVATA ALTII SI PE NOI…
Ieri am dat o fuga cu niste prieteni, sa scapam de duhoarea capitalei si dogoarea ucigasa a mijlocului de iunie… Am luat-o catre Giurgiu, sa papam un peste bun la unul dintre restaurantele de pe malul Dunarii, dar la Adunatii Copaceni ne-am razgandit si am apucat soseaua catre Comana. Unul din noi mai fusese pe acolo si i-am dat crezare cand ne-a garantat ca nu vom regreta.
La Manastirea Comana era o slujba de pomenire pentru ostasii britanici cazuti la datorie pe meleagurile noastre… Ambasador, atasat militar, SPP, tot tacamul… Si un adevarat sobor de preoti (vreo 6-8 la numar), acompaniati de un cor bisericesc, care au slujit in Biserica Manastirii si apoi in curte, in fata capelei unde se afla depuse osemintele eroilor de toate nationalitatile. De-a dreptul impresionanta diferenta dintre festivismul “depunerilor de coroane” practicate de oamenii politici romani, indiferent de ocazie, care nu mai au nimic sfant in ele, si discretia si decenta acestei pomeniri, la mii de kilometri distanta de pamantul natal, savarsita de niste oameni patrunsi de sentimentul real al datoriei fata de inaintasi… Avem si noi eroii nostri, dar acolo unde si-au dat sufletul, fara Lumina si fara Sfanta Impartasanie, oare ii mai pomeneste cineva???
Dumnezeu sa-i odihneasca in pace, pe toti, indiferent de unde au venit si unde s-au savarsit…
