Gata, a venit primavara, chiar daca afara mai ninge pe alocuri … sau chiar daca mai este namol, dar se simte in aer. Tot ce era haotic pana acum, incepe sa aibe un sens. Se simte voiosie, bucurie, si imi revin in minte versurile melodiei … floricele pe campii, hai sa le adunam copiii!
In alta ordine de idei, pe 1 martie as vrea sa fug din tzara.
Daca pe 14 februarie, de Craciun, de anul nou, cadourile inseamna altceva si poate ca le mai intelegem si ca le facem cu dragoste; pe 1 martie, din punctul meu de vedere, mai bine as sta incuiat in casa decat sa ma duc la munca, sau sa ies afara. Asta ca nu cumva sa ma intalnesc cu cineva, sa nu am un martisor in buzuar, si sa nu care cumva sa primesc priviri pline de ura ca nu am facut acea investitie de a face un cadou. ( mai ales un martisor scump).
N-am nici o problema cu 1 martie, n-am nici o problema cu martisoarele, doar ma ataca ceea ce pe altii ii ataca in acelasi fel cu oricare alte ocazii; si anume politizarea si comericalizarea acestor datini pana la urma.
Si … shtii ce … daca eu beau coca cola, eu beau pentru ca imi place. Nu ca sa fac cuiva vila din asta.
Iar daca cumpar un anume martisor, il cumpar pentru ca ala imi place, iar daca tie nu iti place ca l-ai primit … atunci imi pare rau pentru fitzele tale. ;;)
Anyway … de martisor, o sa impart martisoare fetelor frumoase in zona Romana.
E o veche idee de-a mea pe care chiar vreau sa o fac si pe care sper sa-mi iasa. Deci, fii acolo. ;;)