just want to die
Exista un moment in care dorinta de a face o chestie, se loveste de multe lucruri. Atunci, nivelul stressului creste. Iar, cu cat iti doresti sa faci acel lucru mai mult, cu atat ti se pun mai multe piedici si cu atat te consumi mai mult. Te consumi interior. Nu exteriorizezi nu poti sa ii spui si celui de langa tine, nu pentru ca nu te-ar ajuta, ci pentru ca asta vrei sa o faci tu singur, si asa ai fost obisnuit sa o faci tu, singur.
Ajungi la un capat, ajungi la o limita. Vrei sa o depasesti si nu poti. E prea grea. E ca si cum ai vrea ca totul sa se termine. Sa nu mai existe nimeni, doar tu, nici macar tu. Ai vrea sa mori. Asta le-ar da o satisfactie prea mare celorlalti, si nici macar nu si-ar aduce aminte de tine. Asa ca nu merita. Merita sa ii infrunti, sa ii depasesti, sa stai deasupra lor. Dar, ajungi? E pragul prea greu… Ai vrea sa te arunci de la 9. Dar e frig, si intuneric, si nici asta n-o faci.
Ametesti si adormi … sperand la o noua sansa …
fuck it … soarele e prea departe …
Atat de deprimat? E sambata seara! Iesi pe undeva cu prietenii, poate mai uiti de probleme. 😉
explicatii prea rationale pentru un lucru atat de necesar.. si totusi… soarele e atat de departe de cand m’am nascut… dar nu ii simti razele in fiecare zi? (bine, aproape in fiecare zi, dar sunt). don’t judge, just feel & act >:D
eu ash vrea sa iti spun ceva mai simplu…
soarele… e mai aproape decat crezi!
Nu vreţi să-i daţi voi o mână de ajutor săracului băiat? Am impresia că are mare nevoie!
Sunt citiva oameni carora chiar le-ar fi gol fara tine.
Cunosc si eu senzatia, si chiar, nu merita sa-ti faci griji pt. oameni. Ei sunt o masa, daca esti sub nivelul lor te joaca la picior, daca esti mai liber decit ei, se plang.
Traiesti cu ei, pt. ei, dar nu ca ei – si traiesti bine.
A zis cienva, ca dragostea e pt. cei slabi, sa se plinga in numele lui cind vor ceva de la tine.
Ce sa faci?
Moartea nu e solutie. Nici daca pare singura solutie.
Nu fugi, mai bine opreste-te si vezi care e problema.
Prieteni?
Chiar sunt cativa, tu le stii, nu trebuie sa-ti fac lista 😉
Limita?
De ce cauti limita exterioara si nu interioara, punctul 0? Mergi spre infinit sau la 0?
Care pare mai posibil de atins?
Cauta puncte fixe, cele din tine, restul oricum nu poti schimba.
Rareori se schimba vremea sau oamenii dupa cum vrem noi.
Asa ca schimba ceva in tine, modul de a vedea lucrurile – fi liber, asta poti face oricand, depinde doar de tine.
Sau mai rau… la morga. Toate trec.
stii ca noi colegii te ajutam cu placere in astfel de situatii , trebuie doar sa ceri ajutorul. 😛 ca altfel pentru ce suntem colegi 😉
Soarele e mereu aproape, dacă chiar vrei o să treci peste orice problemă, cât de grea pare ea să fie. Astea sunt condimentele vieții – verbul “a fi”, iar când situația pare prea neagră… Zâmbește! Mereu e loc de mai rău. 😛
Capu’ sus și privirea dreaptă, nu-l lăsa jos că le vei da o satisfacție prea mare celorlalți, după spui și tu…
Dupa ce o sa citesti ce scriu urmeaza injuraturile. Cel putin asa crezi ca o sa iesi din starea care te-a cuprins. Nu cumva gresesti?
Mai cunosti pe cineva care a trecut prin aceeasi stare de curand, cand a primit o usa plina de rautate, indiferenta si fara merit in nas? Ei, bine, acea persoana a citit blogul acesta in treacat, dar nu poate trece la urmatorul si se opreste aici.
Duci lipsa nu de prieteni sau de oamnei care sa te sustina. Iti lipseste DUMNEZEU. De aceea treci prin tot felul de sentimente, de la tendinte suicide la cele de a demonstra tuturor ca esti mai bun. Insa uiti ceva. Sfantul Augustin spunea: ” Iubeste si fa ce vrei!” Duci lipsa si de iubire, dar nu de cea omeneasca, ci de cea a Lui Dumnezeu. Anul trecut, aproape de Craciun te-a cuprins aceeasi stare, anul acesta, anii trecuti..
Cat o sa zabovesti in lucruri simple? Cand o sa cauti sa-ti schimbi viata care iti induce starile respective? Tot de aici vine sentimentul de neputinta, dorinta de a rabufni in tot ce e mai sensibil ca tine, in tot ce stii ca e curat, dar nu vrei sa adobti alta perspectiva diferita de cea pe care poate mediul, te-a otravit.
Cei care ma cunosc fara sa te cunoasca mi-ar spune:” nu arunca margaritarele in gura porcilor”.. dar eu nu vad in tine porc.. In interior sta ceva sub semnul intrebarii. Un semn sub iubire, dar nu orice fel de iubire.
Sunt foarte rece in cuvinte; de aceea mai bine cauta pe Dumnezeu ca sa le simti calde, sa simti ce inseamna sa fii normal, sa selectezi ce e bun si frumos in viata aceasta.
Scopul vietii care s-a pirdut in rutina si deziluzii e acela de a ne mantui. Eu iti recomand mantuirea prin iubirea Lui Dumnezeu. Cauta!!