Iar am probleme existentiale si nu inteleg de ce se ingramadeste toata lumea sa faca poze si sa tina microfonul in fata individului care face declaratii candva undeva. Sa tii microfonul in fata e normal, trebuie sa ti se vada in imagine, trebuie sa capteze perfect imaginea si asa mai departe. Dupa care vin camerele video care trebuie sa preia foarte frumos fata individului ce vorbeste si atat.
Nu ma prind de ce pe langa presa, atunci cand apare cate un idivid care vorbeste ceva, mai apar si diversi altii care treubie sa fie si ei acolo. Dau bine daca sunt vazuti pe sticla in spatele invitatului? E ca si cum eram in fata ministudiourilor la sala palatului si fumam (hahaha, nah, faceti voi ministudiouri sa fie oameni pe langa sa se vada pe post cum fumeaza unii si sa va luati amenda), iar unii de pe acolo din planul doi, vorbeau la telefon: Da? Te uiti la Antena3? Ma vezi, uite-l si pe Ghiorghita, e cum mine, suntem la Bucuresti. Si-l impinge pe ala pe scari pe acolo ca sa se vada in cadru.
Dar nu de astia care sunt in spatele camerelor in planul doi zic eu acum. Pe langa astia mai sunt si o alta categorie, indivizii care se amesteca printre jurnalisti, care n-au nici o treaba cu nimic, doar sa fie ei acolo sa se bage in seamna, sa incurce lumea.
Stiti cum se intampla la americani? Foarte simplu. Un podium pus, o tona de microfoane, corespondentul lor de camere video asezate in semicerc, iar omul ce trebuie sa faca declaratii vine civilizat, frumos, fara sa fie impins de nimeni, vorbeste, cand se plictiseste pleaca, iar presa nu se duce sa ii dea in cap.