Pentru ca nu va astepati la asta, sau pentru ca asa numita criza v-a luat mintile, aflati ca azi incepe scoala. Cel putin copii mici care se vor duce astazi pentru prima data la scoala si cei care se vor duce astazi pentru prima data la liceu, stiu si stiu si ce ii asteapta.
Ce ii asteapta? Nimic in principiu. Aceleasi scoli in care am invatat si noi, aceleasi banci, aceleasi dotari. Daca unul dintre ei se va duce cu laptopul in clasa il va deschide in ora si va tasta la ora respectiva, ca sa nu mai stea acasa sa schimbe de pe hartie pe calculator, cu siguranta va fi un tigan la coltul liceului care sa-l fure. Acelasi lucru si cu telefonul mobil.
In schimb ne vom lauda ca avem un invatamant de elita (ca asa da bine), dar in pauza fetele se vor filma ca sa poata urca videourile pe youtube, iar baietii se vor strange ghemotoc la laptopul lui Mihai in coltul de la perete, facand laba, uitandu-se la un film de pe pornhub.
Si asta sub supravegherea cui? Sub supravegherea nimanui? Profesorii sunt prea bine platiti ca sa nu le pese de elevi, iar daca le pasa sunt inlaturati de la catedra de catre unul sau altul cu pile si care castiga examenul de titluzarizare, iar parintii acasa, n-au gandul odraselor sa ii verifice ce fac, ei se chinuie sa faca ceva la munca sa nu fie dati afara a doua zi, asta tot pentru odrasla lor ca aceasta sa aibe cu ce sa se imbrace, pe ce calculator sa stea pe internet sau cu ce sa se laude a doua zi la scoala.
Stiti cat costa un pix simplu? 6 lei!
Si aici toata lumea castiga. Comerciantii ca vand fraierilor rechizite, elevii ca au cu ce scrie la scoala si atat. Parintii nu castiga nimic, ei doar tre sa stranga din cur si sa dea copilului, ca deh … impresia din prima zi de scoala conteaza.
Vom auzi astazi discursuri de genul: de la voi asteptam totul, voi sunteti speranta noastra, voi sunteti viitorul acestei tari. Noi va vom pregati …
Bullshit. Aia care trebuiau sa ii pregateasca, specialistii, cei mai buni oameni ai tarii, au fugit din Romania in ’90. Intr-adevar sunt cei mai buni oameni ai tarii, numai ca nu lucreaza pentru noi, lucreaza pentru altii, pentru altii care ii apreciaza. Noi ce facem acum? Pornim un nou an scolar, incercam sa pregatim o noua generatie de specialisti pe care nu vom sti cum sa o apreciem, unde nu vom sti cum sa investim si ii vom trimite iarasi sa munceasca pentru altii, nu pentru noi.