Daca cumva o femeie v-a spus ca mica si jucausa e mai bine, sa stiti ca v-a mintit. Nu, femeile o vor mare. Vor sa fie cat mai mare si mai frumoasa astfel incat sa se bucure de toata maretia ei.
Drept urmare, am fost aseara in Ikea iar. Sarind peste micul amanunt ca am ramas fara salariu exact in ziua in care l-am luat, mi-am luat sifonier. De ce e asta un eveniment atat de important de mentionat pe blog? Pentru ca e mare. Pentru ca in magazin, cand nenea de la calculator ni-l configura si ne dadea lista de preturi a fost apostrofat cu expresia: ala mare, cu 3 usi. Eu am zis bine, nestiind la ce ma inham.
De bagat in masina l-am bagat cumva ajutat de baiatul din fata magazinului care de obicei asta face, ajuta oamenii sa isi bage marfa in masini. Abia cand a trebuit sa-l dam jos a inceput distractia. Ba, e mare … si greu. Drept urmare cutiile n-au incaput in lift si au trebuit carate pe scari. Din cate stiu eu n-am sanse sa fac hernie asa usor, drept urmare am tot carat o ora cutii foarte grele cinci etaje. Dupa … hai sa-l asamblam, iar intinzandu-l prin camera am vazut ca n-avem loc sa facem asta. Deci ne-am tot chinuit, strange surubul, citeste cartea, vezi la ce poza am ajuns. Si al naibii dulap are 24 de pagini de poze cu instructiunile de asamblare.
Dupa doua ore am ajuns sa asamblam cadrul, un schelet mare si frumos de 2.17m cu 2.33m. Urmeaza partea cea mai draguta, de batut pfl-ul din spate si de pus usile … ah, usi de sticla, de geam mai exact. Pentru ca daca e mare, sa nu ne incurcam. Dar asta trebuie sa o fac in pozitia finala, pentru ca deja are cateva zeci de kile sanatoase, ca sa nu zic ca e mai mult decat atat.
Partea haioasa e cand o sa terbuiasca sa ne mutam iar, ca asa e in chirie. Dar de data asta vom apela la firma de relocare, altfel nu se mai poate deja.