Fake-news-ul cu Blackout două săptămâni

Din când în când bubuie internetul cu câte o știre de maximă importanță nu neapărat supraevaluată de cineva, dar împachetată atât de bine sau aruncată la momentul oportun, astfel încât nimeni nu mai face nimic altceva.

Am avut în 2014 știrea cu pământul va fi în beznă două săptămâni, care a apărut într-o perioadă de relativă acalmie. Acela a fost momentul potrivit pentru un fake news care să rupă nivelul de trafic, care să ridice sau să îngroape siteuri, dar important e că s-a propagat instant.

Acum avem altă știre, că vom avea pană de curent de două săptămâni. De fapt nu vom avea pană de curent de două săptămâni, iar aici sunt câteva explicații de dat. Explicații non-tehnice că nu am terminat facultatea de electrică de la poli, ca să știu cum funcționează un grid electric, dar există informații traduse pe internet.

Știrea este reală, dar nu este adevărată

Știrea că vom avea un blackout nu este adevărată. Este real că ”ISU austriac” a produs un video în care îi învață pe austrieci ce să facă dacă rămân fără curent electric. Pentru că austriecii au lucruri mai importante de făcut ca noi, aveau nevoie de acest video. În Austria nu sunt cutremure ca la noi. Noi cum avem cutremure și instalații electrice necorespunzătoare, avem de la ISU românesc videouri de avertizare cu ce trebuie să facem în caz de cutremur și ce trebuie să facem ca să nu ne ia foc casa.

Austriecii n-au nici cutremure, iar ei sunt ocupați cu reciclarea și colectarea selectivă, deci nici casele nu le iau foc de la instalații electrice improvizate. De unde nu le rămân prea multe lucruri de avertizat populația. Nici urși nu au, că sunt toți la Brașov.

Posibilitatea ca un power grid să pice este redusă

Posibilitatea ca rețeaua electrică să pice masiv în Europa este redusă. La noi nu este aceeași rețea electrică ca a americanilor de exemplu. La americani dacă apare o defecțiune electrică la o centrală de pe coasta de est, atunci toată coasta de est rămâne în beznă. Au tot fost cazuri, americanii încă nu știu cum funcționează curentul electric sau cum se transportă. Ei știu că există din aer și atât.

Chiar dacă rețeaua din Europa este interconectată, avem mai multe țări. Iar asta impune niște contoare și niște stații de transformare și măsurare la granițele țărilor. Ceea ce înseamnă că dacă apare o avarie undeva (și îți detaliez puțin mai jos), acea avarie nu se propagă. Pe de altă parte, curentul electric nu există, el se importă între țările UE. Ceea ce înseamnă că acest proces de import, chiar dacă se întâmplă instant, poate decupla imediat o țară din power grid-ul european.

Avaria din 2021, blackout-ul din Europa

Am avut ce-i drept o avarie majoră în Europa, în partea de est a Europei pe 8 ianuarie 2021. Investigațiile acestei avarii au durat 6 luni, iar la momentul când au fost publicate rezultatele ei, nimeni nu a mai fost interesat să le anunțe.

Un pic de context regional. În Kosovo există o termocentrală care este legată direct la power grid-ul european. Regiunea a fost acuzată că ”fură curent electric” din power grid-ul european. Practic ei ar fi ținut centrala oprită și de fapt declarau că produc curent electric, dar de fapt trăgeau curent electric din rețea, prin centrală și astfel Kosovo avea curent gratis.
Tot aceeași centrală a fost cauza defectării ceasurilor de pe electrocasnicele conectate la curentul electric. Aici sunt câteva detalii tehnice, le voi simplifica. Curentul electric funcționează pe frecvența de 50hz. Ceasurile de pe electrocasnice nu au un dispozitiv al lor care măsoară timpul, ci folosesc această frecvență din rețea de 50hz ca minutar. Acum câțiva ani s-a descoperit că ceasurile întârzie în Europa și nimeni nu a știut de ce. Au descoperit atunci că aceeași centrală din Kosovo avea o frecvență diferită a curentului electric pe care o anunța în rețea. Atunci au descoperit și furtul de curent. După ce această problemă a fost rezolvată, ceasurile nu au mai întârziat.
Ce s-a întâmplat în ianuarie a fost fix această problemă. Nu a furat nimeni curent electric, dar tot din cauza acestei centrale – fără ca ea să fie menționată direct în raportul autorităților – sau de undeva din zona ei, a apărut o disfuncționalitate în frecvența curentului electric.

Acest lucru a dus la declanșarea echipamentelor din rețeaua de transport electric. În limbajul de specialitate, ”declanșarea echipamentelor” înseamnă că se oprește transformatorul, rețeaua de alimentare, etc.

Pana de curent declanșată de această fluctuație în frecvență a afectat ce-i drept țările din Europa, dar iarăși investigația a descoperit că de fapt echipamentele de protecție nu au funcționat. Drept urmare a fost un lucru bun, au descoperit ce nu a funcționat și cum s-a rezolvat problema.

Pentru că acest eveniment s-a propagat ca un val la nivelul rețelei electrice, în România a fost văzut ca o fluctuație de tensiune sau ca pene de curent. La vremea respectivă situația a fost oprită de o stație de transformare de la Sibiu, drept urmare sudul țării nu a fost afectat de această pana de curent. Oricum pana a fost de scurtă durată, dar a oprit fabrici și uzine.

Poate rămâne România în blackout?

Răspunsul ar fi da, dar nu din cauza unei pene de curent europene. Dacă ne uităm pe siteul Transelectrica – transportatorul național de curent electric, cei care au firele de curent – vedem că avem interconexiuni cu Ungaria, Bulgaria, Ucraina, Serbia. Conexiunile cu Moldova sunt doar pe hârtie, nu avem nici un fir care să treacă Prutul.

Toate aceste conexiuni europene au în imediata apropiere a graniței, stații de transformare. Aceste stații de transformare fac exact ce spuneam mai sus, măsoară curentul electric pe care îl exportă sau importă și îl introduc în rețeaua națională. După evenimentul din ianuarie, stațiile respective au acum capacitatea de a se decupla de la rețeaua europeană, dacă este necesar. Iar acest lucru trebuie făcut automat fără pierderi în rețea.

Problema la noi de fapt este rețeaua națională. Am avut o avarie majoră undeva în timpul unei furtuni din vara lui 2020, când o bună parte din rețeaua Transelectrica a fost oprită pentru că niște fire de curent au atins copacii crescuți pe sub ele, undeva în Județul Vâlcea. Dacă nu era această rețea de stații de transformare pana de curent s-ar fi putut propaga mai departe. Așa au fost deconectate doar zonele direct afectate. Același lucru se întâmplă și iarna când e viscol. Cade stâlpul mare, dar nu rămâne toată țara fără curent, chiar dacă este stâlpul principal de la Cernavodă.

România nu produce suficient curent electric, pentru că se bazează pe partenerii săi, celelalte state europene care produc curent și ni-l vând nouă. Iar asta e discuția despre bursă, despre prețurile energiei, despre cum metroul din București este alimentat cu energie din Bulgaria și așa mai departe.

Înțeleg că avem o capacitate de producere a curentului electric mare. Numai centralele din Valea Jiului singure pot susține tot consumul național. Mai departe este nevoie de investiții în rețeaua de transport și de diversificarea surselor de producție. Iohannis vrea mini centrale nucleare. Energie verde, facem.

Bucureștiul poate rămâne fără curent electric?

Vestea cea bună a lui 2021 este că anul acesta au fost finalizare retehnologizările stațiilor de transformare din București. Deci la nivelul Capitalei o pană de curent care să afecteze orașul este puțin probabilă. Bucureștiul produce curent electric pentru consumul propriu, prin termocentralele care dau și apă caldă. Apoi mai ia curent electric și de la termocentrala de la Ploiești. Și chiar dacă se oprește Cernavodă, de unde vine curentul electric în București, există suficientă putere să poată fi alimentat orașul.

În schimb penele de curent electric din București sunt date de rețeaua de distribuție care este aceeași construită în anii 1970, atunci când s-a construit orașul. Iar rețeaua este dimensionată pentru consumul acelei perioade. Atunci când nu aveai 20 de televizoare în casă, 40 de frigidere și 85 de plite electrice. (înțelegi tu aluzia aici).

Concluzie. E bine să ne alarmăm

În concluzie e bine să ne alarmăm. Dar ar fi mai bine să ne alarmăm pentru ce facem noi, pentru cutremurele de la noi, pentru accidentele de la noi, pentru incendiile de la noi. Nu pentru ce fac austriecii. Noi avem problemele noastre unde trebuie să propagăm mesajele noaste. Nu mesajele austriecilor care nu au nicio problemă și au găsit și ei ce să anunțe prin ISU lor, pană de curent, că în rest e totul perfect la ei.