Ma uitam acum pe un raport GFK despre ce mai face Europa, cum mai merge economia acolo si asa mai departe. Partea trista e ca desi exista crestere economica aceasta este mica, de zero virgula ceva, astfel incat pare a putea fi nesemnificativa. Teoretic nu este nesemnificativa, dar practic, viziunea oamenilor asupra acestor cifre e cea care conteaza. Iar o Europa pe plus economic, chiar si el mic, dar cu oameni total demoralizati nu e un lucru bun. Uitandu-ma la raport, aflam ca doar in Romania dorinta de cumparare este deosebit de scazuta, conationalii fiind pregatiti sa faca economii si sa stranga de bani cat pot de mult.
Una dintre cele mai sărace ţări din Europa de asemenea continuă să se zbată cu date economice slabe. În primul trimestru al lui 2013, PIB-ul în România a crescut cu 0,7 procente de la trimestru la trimestru şi 2,6 procente de la an la an. Cu toate acestea rata şomajului continuă încă să crească. Potrivit statisticilor Eurostat, acum este de 7,5 procente. Rata inflaţiei urcă şi ea. În prezent este 4,4 procente şi ca atare este una dintre cele mai ridicate din Europa. Aceasta afectează dorinţa de cumpărare a românilor. Multe persoane se bazează deja pe fructele şi legumele din grădinile proprii şi sunt afectaţi mai ales dacă urcă şi preţurile alimentare. Banii nu acoperă prea mult în afara articolelor esenţiale de zi cu zi. Prin urmare indicele a scăzut la -22,5 puncte.
Si daca vorbim despre asteptarile pe care le avem atunci cand vine vorba de starea economiei din Europa, stirile prezentate la televiziuni ne fac sa fim mult mai increzatori decat altii. Aparent, noi ramanem in obisnuinta de dupa Revolutie, cand au venit toti cu ajutoare la noi. Astfel incat daca la noi e totul un mare cacat, nu avem strazi, autostrazi, trenuri, cai ferate si nici un fel de infrastructura sau ceva; noi tot asteptam sa vina “americanii” sa ne dea de toate, sa pice din cer, sa ne dea Dumnezeu – ca asa ne invata Sfantul Patriarh Daniel (sau ce denumire are).
Si ca sa continuam in acelasi stil, tot televiziunile sunt cele care mint poporul. Astfel incat, luam de bune si ascultam dumnezeieste cum la televizor ni se spune ca va creste salariul. Sa fim iertati, va creste salariul in comparatie cu ce? Adica cum, vom avea munti de bani pe care sa stam? Am mai trecut prin asta o data, atunci cand aveam leul slab si aveam salarii de zeci de milioane de lei. Atunci stateam pe un munte de bani, acum avem salarii de cateva sute de lei, alea sunt. Si totodata credem cu tarie ca salariile noastre vor creste, atat timp cat noi nu producem nimic. Si asta doar pentru faptul ca la televizor se spune ca vor creste salariile.
Oare cine zice si cand vom produce ceva, ce anume vom produce, dar mai ales cand vom avea proiecte de dezvoltare si investitii? Ca de cand am intrat in UE, n-am facut nimic. (nu-mi aduceti aici in discutie autostrazile, ca proiectul lor este de pe vremea lui Ceausescu).
Francezii sunt cei mai realisti. Ei se asteapta la faptul ca salariile lor vor scadea si ca e nevoie de o reforma puternica. Dar si de faptul ca au nevoie de un alt fel de gandire. Din pacate singurii care merg bine in Europa sunt nemtii. Si stiti de ce? Va dau un singur exemplu. Week-end-ul trecut la Pro7, o televiziune nemteasca, undeva la pranz era la televizor un concurs unde doi muncitori se intreceau cine scoate mai repede, cu clestele, 50 de cuie dintr-o scandura de lemn. Sa va amintesc ce era la noi la televiziuni week-end-ul trecut? Scandalul dintre cutare si cutare. Ce a zis Ponta, ce a zis Basescu, ce vedeta a facut nu stu ce cacat. Si asta la TOATE televiziunile.
De asta noi asteptam sa pice, in timp ce nemtii cauta solutii sa fie din ce in ce mai buni si sa fie mai productivi. Noi ne uitam dupa curul nu stiu cui. Nu zic ca e rau sa te uiti dupa curul nu stiu cui, din contra, e bine. Dar e productiv?