Un radio con cohones … un radio care stie ce zice, care stie cum sa zica, care isi permite sa zica orice, oricand, oricum.
Un radio fara cenzura, fara cuvinte pe care nu are voie sa le zica, fara pareri pe care nu aare voie sa le tina.
Un radio liber.
Un radio ai carui oameni au crezut ca dupa 1989, Romania se va schimba. Un radio care crede ca nu mai e nevoie ca acum, in 2006 sa fie cineva care sa iti spuna tie ce sa crezi, ce pareri sa ai si mai ales, ce sa vorbesti.
Pentru ca nimeni nu are voie sa iti spuna ce sa gandesti … ce sa vorbesti … nimeni nu are voie sa iti interzica nimic!
Poza e facuta la banneru de pe terasa ” La Motoare”.
Motoare, e situata in punctul zero al democratiei. Deasupra la TNB. In Piata Universitatii. E punctul absolut al tinerilor, al gandirii libere, al libertatii.
Acolo oricine ai fi, orice ai gandi, orice ai face, ai loc. Oriunde. Oricum.
Nu va veni nimeni sa iti zica, sa iti faca ceva, sa iti impuna ceva, sa iti opreasca ceva, sa iti zica ca nu ai voie, sa iti zica ce ai voie, sa iti interzica.
Acolo e punctul de LIBERTATE.
Acolo s-a varsat sange, acolo s-a strigat libertate, acolo s-a dorit asa ceva, si s-a obtinut!
Suntem in 2006. Anul viitor vom intra in UE. Ar trebui sa nu mai existe comunisti, oameni care sa iti zica ce sa spui si ce sa nu spui. Oameni care ar trebui sa isi asume anumite riscuri, anumite opinii, ceea ce au facut.
De ce este blogul meu cenzurat?
Pentru toate motivele de mai sus. Si bineinteles ca nu din voia mea.
Insa, pana cand toate acestea se vor termina, vor disparea, iar noi vom fi ceea ce trebuie sa fim, vom gandi ceea ce trebuie sa gandim si pana cand vom fi lasati ca acestea sa se intample … v-a mai trece mult mult timp.
In primul rand suntem mult prea tineri. Si trebuie sa ne formam … trebuie sa inlaturam generatiile de deasupra noastra, sa fim noi cei care vom stii sa conducem … si … oh Doamne. Oricat de rau vad ceilalti generatia asta. … Da … noi putem si noi suntem cei care au strigat Libertate. Si da … noi gadim si da … noi shtim ce trebuie si da … noi vrem asta … si da … noi vom putea face …
Pana atunci, insa, trebuie sa suportam cenzura, sa fim supusi … sa sugem mult laptic … de maltz sau de muie … si sa asteptam ca momentul nostru sa revina … si sa razbatem ….