Egipt, acolo unde incepe totul

Asa suna sloganul turistic al Egiptului. Se laudau ca in urma lui vor atrage milioane de turisti sa le vada piramidele, dar si mumiile din muzee. In schimb au atras valuri de proteste interne.

In seara asta am putut vedea pe un post de televiziune, dupa terminarea discursului presedintelui egiptean un material despre cum a ajuns acesta la conducere. Si acolo era clar in imagini, chiar color, ca un grup de oameni inarmati au ales intre Mubarak si celalalt presedinte egiptean de la vremea aia, ucigandu-l. Drept urmare Mubarak a fost eroul ramas in viata.

Dupa 30 de ani astia s-au cam saturat de acelasi regim, in schimb nimeni nu vrea sa si-o asume. Drept urmare ieri a fost ditamai mitingul unde AlJazeera anunta ca au fost aproape doua milioane de protestatari (in piata aia si imprejurimi) la care nu s-a remarcat nici un lider al opozitiei. Adica nu a venit nimeni sa se suie pe scena, pe tanc, pe ceva acolo, sa ia microfonul in mana si sa zica: Eu!
Oamenii au stat acolo, au scandat, s-au agitat in caldare, au vazut discursul presedintelui la televizor si au plecat acasa.

Cert e ca ceva se va schimba acolo. Nu va mai fi Mubarak la putere, dupa 30 de ani de domnie. Asa au cerut si americanii, iar asta trebuie sa se intample. Ideal ar fi sa fie alegeri libere. Practic toata lumea zice ca isi va pune un apropiat in conducere. In schimb in Egipt acum nu merge telefonia  mobila, nu e pic de internet legal in tara aia, comunicatiile sunt la pamant, iar bancomatele din capitala sunt sparte si devastate.

Si cum n-ar mai avea ce pierde Egiptul ar trebui sa dea drumul la internet si la comunicatii. Dar nu, ei asteapta, iar pe strazi au aparut si sustinatorii presedintelui care s-au luat la bataie cu demonstrantii. In tot timpul asta nici un lider al opozitiei nu isi asuma miscarile de protest.