Articolul acesta nu contine termeni medicali sau experienta tehnica medicala. Aceasta va fi tratata in partea a doua cu aportul doctorului care m-a operat. Articolul asta exprima doar senzatiile pe care eu le experimentez acum.
Opt ani am purtat ochelari de vedere permanenti. Teoretic as fi putut face la fel ca oricare altii, sa ii port cand aveam eu chef sau cand nu ma simteam eu bine, dar am preferat sa ii port permanent, din doua motive. O data pentru ca asa imi recomandase oftalmologul de atunci si doi pentru ca eu doream sa vad perfect. Si m-am dus atunci sa imi fac ochelari pentru ca nu mai vedeam perfect ceasul de la metrou din capatul celalat al peronului sau ca nu vedeam numerele masinilor pe strada. Decizia de atunci a fost simpla: un -1, miopie. Am zis bine, nu e un capat de lume.
Stiam de povestea cu operatia laser de corectie, sa renunt la ochelari, dar asteptam sa “se stabilizeze” tehnologia. Sa mai prinda doctorii experienta, sa existe mai multe cazuri de operatii efectuate la noi, sa vad daca apar reactii si asa mai departe. Pana una, alta, e vorba de ochii tai si de vederea ta, iar cu asta nu te joci.
Si cum toate povestile astea, chiar daca exista ele pe internet, iar aici va invit sa cititi cat vreti voi pe scapadeochelari.ro, unde m-am documentat si eu; trebuie verificate din surse sigure, am avut norocul saptamana trecuta sa dau de Mona, care intr-o discutie simpla de ce mai faci, cum o mai duci, sa-mi zica ca ea si-a facut operatie cu laser ca sa scape de ochelari acum ceva timp si ca e bine si fericita cu treaba asta.
Dupa opt ani de ochelari in fiecare zi, dupa opt ani in care imi intrase intr-un reflex stupid sa ma trezesc sa-mi pun ochelarii pe ochi si abia apoi sa ajung la laptop am zis sa incerc. Daca cineva pe care eu il cunosc a facut operatia asta si acum e foarte bine, inseamna ca e totul in regula si ca nu este nici un risc. Ma rog, tot timpul exista risc, dar ce aveam eu de pierdut.
Vizita si controlul la clinica
Discutia asta am avut-o joi. Cat m-am uitat pe site mi-am facut programare si am prins loc a doua zi, vineri, la 10 dimineata. Ma duc la clinica, sala de asteptare plina ochi. Atat de multa lume cu probleme la ochi, zic va fi o zi lunga. Ma pun pe asteptat. Nu trece mult timp si ma striga. Intru in cabinet, ma intampina Doctorul Andrei Filip, zic buna ziua. Il veti cunoaste pe Andrei in articolul urmator. Si cum eram eu asa, temator si cu o oarecare jena… stiti, eu nu stiu cu ce se mananca treaba asta si ce fac aici de fapt, daca vreau sau nu vreau, Andrei rezolva problema din doua fraze. In prima am stabilit ca vorbim cordial la persoana a doua singular. Si din a doua m-a intrebat daca vreau sa scap de ochelari. Ca e atat de simplu. Zic ca da.
Se uita la mine si imi zice, uite asa cum e pe site, ai optiunea asta, asta, asta. Una din cele mai misto chestii pe care le poti vedea intr-o clinica in Romania sunt televizoarele pe care doctorul iti arata. Uite aici pe televizor, exista tehnologia asta, exista optiunea asta, exista solutia asta. Vrei asa sau vrei asa sau putem face asa. Nu ca trebuie sa cumperi medicamentele astea, ca trebuie sa faci ceva anume, ca asta e singura solutie de mers mai departe. Si totul e complet documentat pe televizor cu imagini, grafice, desene.
Eu nu sunt un om care sa inteleaga greu sau care sa aiba nevoie de prea multe explicatii, dar Andrei mi-a expus exact cum trebuie sa aud eu si exact ce trebuie sa aud. Si pentru ca in cinci minute de prezentare (poate au fost mai mult, dar mi s-a parut foarte productiv timpul din cabinet), nu mi-am facut o idee extrem de clara ce fel de operatie sa fac, am fost trimis sus pentru un set complet de analize.
A durat ceva timp sa imi fac setul complet de analize al ochilor, o data pentru ca era foarte multa lume, a doua oara pentru ca un set complet de analize al ochilor nu se face ca si cum ai face o poza cu telefonul mobil. M-am plimbat pe la vreo sase aparate, fiecare dintre ele cu o functie clara si explicita. De la ecografie a ochiului la fund de ochi sau camp vizual (unde apesi un buton cand vezi stele verzi – la propriu). La final am coborat inapoi la cabinet cu un plic gros plin de hartii, analize si detalii tehnice pe care eu, specialist IT, mi-e putin dificil sa le traduc. Practic am inteles ca dosarul ala e bine sa-l pastrez, atat timp cat acolo sunt cele mai complete si bune analize ale ochilor si ca acestea nu se vor schimba niciodata. Stabilim ce tip de operatie sa imi fac, am ales operatia PRK.
Si imi zice ca totul e in regula, operatia dureaza putin, ca pot pleca pe picioare acasa, ca vad dupa operatie si cand ma decid sa ii dau un mail sau un telefon, lui, doctorului.
Un pic socat de povestea asta, multumesc frumos. Adica eu ma gandeam ca ma duc la un control sa vad daca pot sa-mi fac operatia la ochi, sa vad daca sunt in regula, nu ma asteptam sa evolueze asa repede situatia. Adevarul e ca e atat de simplu. Cum am ajuns acasa i-am scris un mail lui Andrei intrebandu-l cand as putea face operatia. Asta era vineri la 5 dupamasa. M-a programat pentru marti, la ora 10 dimineata.
Operatia la ochi
Marti la ora 9 am fost la Antena Stars la televizor sa vorbesc despre telefoane mobile. De acolo am plecat direct la clinica sa imi fac operatia. Si la 10:50 imi faceam singur deja comanda la taxi sa ma duca acasa, dupa ce facusem operatia.
Am intrat in clinica, sarumana am o programare pentru operatie. Mi se dau niste hartii de completat, acordul meu ca vreau sa fac operatia, semnatura si asa mai departe. Dau foile ma cheama inauntru o asistenta draguta. Ma invita sa-mi dau ochelarii jos ca nu mai am nevoie de ei, imi pune niste picaturi de anestezie in ochi si ma pregateste pentru operatie. Stam, glumim in antecamera, vine Andrei si intram in sala de operatie. Ma intind pe pat, ma plimba cu el prin camera pana sub laser, iar acolo imi zic sa privesc lumina verde. In tot timpul asta domnul doctor imi tot povestea ce imi face la ochi, ca acum facem nu stiu ce procedura (va dati seama ca am retinut fix nimic 🙂 ), ca acum trebuie sa ma uit drept in lumina verde ca da cu laserul. Vad o lumina rosie, tzaca, paca si gata. Sa trecem la ochiul celalalt. Ochiul stang, aceeasi poveste. Eu stiam ca operatia dureaza intre trei si sapte minute de ochi. Atat de usoara si de rapida este. La final chiar am intrebat si … cat a durat de fiecare ochi? Raspunsul a fost ca nu mult. Practic, am aflat acasa cat a durat, pentru ca la finalul operatiei am primit un plic cu detaliile tehnice ale operatiei. Un fel de log.
Si pentru ca asta e obiceiul lui, Andrei a dorit sa isi faca si o poza cu mine. Isi face poze cu toti pacientii pe care ii opereaza.
Mi-a trimis poza pe mail si imediat am urcat-o pe Facebook. Conform Facebook, la 10:47 eu am urcat poza. Asta dupa ce la ora 10 intram in clinica sa imi operez ochii. Deci am vazut perfect imediat dupa ce am terminat operatia.
La plecare ma intreaba o asistenta daca am ochelari de soare cu mine. Zic ca nu. Eu 8 ani de zile am avut numai ochelari de vedere, nici nu-mi daduse prin cap sa-mi cumpar ochelari de soare, pentru ca n-aveam cum sa ii port. Atunci imi zice sa imi pregatesc un coniac acasa. Zic ca o sa merg pe vodca, asta stiam sigur ca e sus in raft.
Si asta a fost la clinica. Distractia de acasa acum incepe.
Cum te simti dupa operatia la ochi
Comand taxi, ma sui in spate, perdelute, atmosfera intima, fara lumina prea multa. Nici afara nu era soare, foarte bine pentru mine. Pe drum incepe sa ma supere lumina. De fapt mi se umflasera ochii si mi se iritasera pleoapele. Pentru ca la operatie ca sa imi stea pleoapele deschise, au folosit un cleste din ala cum vedeati in filme. Opresc la Auchan sa-mi cumpar ceva si sa iau medicamentele de pe reteta. Incepe sa ma supere lumina si incep sa lacrimez. Nu plangeam, vedeam perfect, doar lacrimam. Imi cumpar primii ochelari de soare pe care i-am gasit. (ceva polaroid recomandati de fata de la Optiblu, mie mi-au placut). Ma duc la farmacie si cumpar reteta. Vreo cinci tipuri de picaturi de ochi, servetele speciale si doua pastile. In total 150 de lei. Zic ca e bine.
Ajung acasa deja ma usturau, ma dureau si stiam ca asta trebuie sa fie versiunea cea mai rea. Incep sa plang, picaturile calmau durerea doar partial. Cum nu voia sa ma lase durerea, stiam eu ca am vazut in filme, ca oamenii aia care aveau probleme cu ochii dorm. Asa ca m-am pus sa dorm.
Pe la cinci dupa-masa ma suna doctorul Andrei Filip sa ma intrebe ce fac. I-am zis ca cea mai grea parte a trecut. Deja nu ma mai usutrau ochii, doar ii aveam umflati si larcimam intens. Pana a doua zi, miercuri dupa masa, la controlul de a doua zi imi revenisem aproape bine. Am putut sa merg cu taxiul pana la clinica la control fara sa ma supere prea mult lumina sau aerul de afara. La intoarcere la fel, mai ales ca mi-am facut singur comanda la taxi de pe telefon.
Joi seara deja puteam sa stau cu ochii linistit deschisi si mi-am deschis laptopul sa incerc sa vad ceva acolo. Vineri dimineata am iesit cu masina sa ma duc sa o spal si sa imi iau asigurarea de la broker.
Acum mai am de asteptat pana luni, cand ma duc la control sa imi scoata lentinele de contact pe care le am in ochi. De fapt astea sunt singurelele lucruri pe care le simt noaptea cand dorm sau cand simt ca mi se usuca ochii. Dar daca voi cei care aveti lentile de contact puteti trai cu senzatia asta, inseamna ca nu e ceva rau. Folosesc lacrimile articiale si umezesc ochii de cate ori e nevoie.
Teoretic eu sunt cu vederea acum la 98%, practic ceata din vedere imi va disparea in momentul in care voi scoate lentilele de contact. Cred ca s-a refacut corneea corespunzator. Si mai practic, daca aseara era putin ceata in privire, in seara asta cat am fost pe afara n-am avut nevoie de alte solutii decat de ochii mei. Si vad bine, al naibi de bine.
De ce sa iti faci o operatie laser la ochi?
Nu stiu ce dioptrii aveti voi cei cu ochelari care ma cititi. Nu stiu nici cat de des folositi ochelarii, daca ii foloseati la fel de des ca mine sau doar asa cand aveati nevoie, dar va zic ca eu sunt fericit. Sunt fericit ca vad acum cu ochii mei asa cum vedeam inainte, sunt fericit ca vad, sunt fericit ca nu mai trebuie sa port ochelarii. Si e o stare de bucurie care ma tine activ parca nici n-as mai vrea sa dorm, vreau doar sa vad cat mai multe. (bine, stiu ca trebuie sa dorm sa nu stresez ochii, asa de noi)
Daca as recomanda operatia asta? Oh da! Adica sa fim seriosi. Oricine a plans trei zile in viata lui. Si daca nu a plans, atunci merita sa o faca. Pentru ca dupa asta vede perfect. Si daca va ganditi la preturi, eu zic ca 2.100 de lei pe ochi nu e prea mult. Gandeste-te ca dai cinci milioane pe ochelari si ca teoretic trebuie sa faci control la sase luni, unde mai trebuie sa dai 150 de lei. Cat am dat eu pe ochelari in astia opt ani, imi platisem deja operatia.
Si mai e un lucru care m-a convins. Clinica Ama Optimex pe langa faptul ca e infiintata in 1991, e certificata ISO 9001. Iar asta garanteaza nu numai calitatea serviciilor ci si regulile si strictetea cu care acestea se executa. E fix acea certificare ca primesti exact ce trebuie.
Pe doctorul Andrei Filip il gasiti si pe Facebook, dar o sa smulg de la el corectura pentru articolul asta, parerea lui si prezentarea a ceea ce mi-a facut.