In week-end, vineri si sambata, a fost congresul PSD, la care presedintele a fost reales, iar vicepresedintii reconfirmati. Ma rog. Am vazut acolo foarte multa lume interesata de congres, pentru ca nu era mancare sau ceva piscotareala, interesata sa vina, sa participe sa ii aplaude si sa se minuneze, la fel ca la orice alt concert de la Sala Palatului, unde te duci, nu intelegi nimic si te intorci acasa.
In schimb participantii s-au intors acasa ferciti.
Exista totusi o diferenta intre congresele astea, iar diferenta se vede in atitudine si in bunastarea fiecarui participant. Am fost anii trecuti la congresele PSD si PDL. De fiecare data aceeasi oameni, diferenta a constat in viziune. Daca PSD-distii au fost tot timpul aroganti si siguri pe ei, zambitori si draguti, nu acelasi lucru il putem spune despre PDL-isti. La ultimul congres PDL la care am fost, erau niste membri deputati si altii, disperati ca nu le ies niste proiecte europene, ca nu stiu cum se face documentatia, ca nu stiu sa le implementeze si altele.
In schimb la PSD, vineri, m-a agatat un fost coleg de clasa din liceu, cu mandra legitimatie de membru in piept. Mi-a zis ca de cand a terminat scoala si-a deschis o firma, dupa care si-a mai deschis o firma, iar ca acum sta undeva la Unirii, iar sediul firmei e la parterul blocului. Si in tot acest timp deplangea faptul ca din generatia noastra mai nimeni nu a realizat nimic.
In rest, totul merge. Tara merge bine, avem crestere economica.
Autostrazi si infrastructura nu avem, proiecte si fonduri europene nu avem, dar in rest e totul cum trebuie.