Despre Alba Iulia voi mai povesti, insa langa oras, la vreo 40 de kilometri e unul din peisajele atat de virgine din Romania incat nu sunt gunoaie – Cheile Râmeţului. Lucru de remarcat, de altfel. Nu sunt gratare, nu sunt telecabine si alte descoperiri ale tehnicii, nu este semnal pe mobil. E pur si simplu natura pura. Locul pe google maps ar fi asta.
Nu gasesti acolo decat aer, verdeata, padure, stanca, apa si un traseu pe care trebuie sa-l faci in 6 ore. Bineinteles sa fii pregatit de munte cu bocanci, eventual cort, pelerina de ploaie, mancare, instrumente de semnalizare (daca ai nevoie) si haine calduroase. Poti de asemenea sa faci traseul in papuci daca te crezi suficient de stapan pe tine si ai mare incredere in prognoza meteo. Nu de alta dar apa raului e rece, dar si la o ploaie acesta poate veni suvoi.
Traseul e semnalizat, marcat si acolo unde e nevoie mai sunt inelele de fier care va ajuta sa va catarati pe stanci. N-am facut decat un sfert de traseu, pentru ca a trebuit sa ne si intoarcem, neavand mult timp la indemana, dar zona e perfecta pentru un gratar, pentru o iesire din cotidian, pentru o relaxare in natura la modul pur. Nu cum le faceti voi pe Valea Prahovei.
Daca totusi nu vreti sa va duceti pe chei, puteti sa va relaxati la Manastirea Râmeţ sau la una din pensiunile neospitaliere din zona. Intr-adevar, pentru ca e o zona mai izolata, oamenii sunt mai aspri (sau doar satui de sudisti, bucuresteni si fitzosi). De asemenea atenti la serpi, acum in sezonul cald.
Din pacate raul avea urme pronuntate de detergent cand am fost noi acolo, semn ca cineva locuieste mai sus (probabil pe alt durm) si isi face nevoile direct in natura. Dar pentru fete poate compenseaza asta ultima poza cu baietii localnici. Va las sa va alegeti dintre ei.