Cati romani sunt conectati la internet
Institutul National de Statistica a calculat si cati romani sunt conectati la internet.
Din totalul gospodăriilor din România mai mult de jumătate (54,4%) au acces la reţeaua de Internet acasă, majoritatea (70,9%) dintre acestea concentrându-se în mediul urban. În profil teritorial, la nivelul anului 2014, conectarea la Internet a fost mai răspândită în gospodăriile din regiunea Bucureşti-Ilfov (76,7%), urmată la mare distanţă de regiunile Vest, Nord-Vest (61,3% respectiv 58,3%), Sud-Est şi Centru (51,8% respectiv 50,2%). Cele mai mici ponderi ale gospodăriilor cu conectare la Internet, se află în regiunile Sud Muntenia (46,1%), Sud Vest Oltenia (47,1%) şi Nord-Est (48,3%). Din punct de vedere al mărimii gospodăriei, se constată o corelaţie între numărul de persoane din gospodărie şi interesul crescut pentru conectare la reţeaua Internet.
O mare parte dintre gospodării (84,7%) folosesc PC-urile pentru accesarea Internetului de acasă. Calculatoarele portabile (laptop, netbook, tabletă) sunt folosite de către 1 din 3 gospodării. Într-o proporţie mult mai mică sunt utilizate alte dispozitive cum ar fi telefoanele mobile şi smartphonurile (20,0%). Tipurile de conexiune folosite la accesarea Internetului de acasă sunt în proporţie de 88,2% conexiunile broadband fixe (conexiunile de bandă largă fixe), urmate la mare distanţă de conexiunile broadband mobile (24,5%) şi de conexiunile narrowband (9,1%). Cele mai multe gospodării care au optat pentru conexiunile broadband fixe la Internet, în anul 2014, provin din regiunile Bucureşti-Ilfov (16,3%), Nord-Est (14,3%) şi Nord-Vest (13,4%). Prin intermediul conexiunilor broadband mobile s-au conectat mai frecvent gospodăriile din Bucureşti-Ilfov (20,1%), Nord-Vest şi Sud-Muntenia (16,3% respectiv 16,0%). Din totalul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 ani, proporţia celor care au folosit vreodată Internetul a fost de 61,6%. Dintre utilizatorii curenţi 60,0% folosesc acest instrument cu frecvenţă zilnică sau aproape zilnică. Dintre bărbaţii cu vârste cuprinse între 35-44 ani, 52,5% au folosit Internetul zilnic sau aproape zilnic, comparativ cu 54,4% dintre femeile din aceeaşi grupă de vârstă. La grupa de vârstă 55-64 ani, situaţia se inversează, diferenţa dintre femei şi bărbaţi în ceea ce priveşte utilizarea Internetului zilnic sau aproape zilnic este de 6 puncte procentuale (35,0% la femei, iar la bărbaţi 41,0%). Pe regiuni de dezvoltare, ponderea persoanelor care au utilizat Internetul a fost de 80,7% în regiunea Bucureşti – Ilfov şi constituie cel mai ridicat procent din ţară. La distanţă considerabilă, urmează regiunile Vest şi Nord – Est cu 70,4% şi respectiv 62,6%, iar celelalte regiuni prezentând proporţii de sub 60%. Utilizarea calculatorului: În anul 2014, din totalul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 ani, proporţia celor care au folosit cel puţin o dată un calculator a fost de 63,2%. Pe medii de rezidenţă, frecvenţa utilizării calculatoarelor este clar diferită, în mediul urban numărul persoanelor care folosesc calculatorul depăşindu-l de două ori pe cel al utilizatorilor din rural. Dintre persoanele de 16-74 ani care trăiesc în mediul rural, mai mult de jumătate nu au folosit niciodată calculatorul. Chiar şi la persoanele tinere, cu vârste cuprinse între 16 şi 34 ani, care trăiesc în localităţi rurale, ponderea celor care nu utilizează calculatorul este de 22,7%. Pe regiuni de dezvoltare. proporţii relativ reduse ale utilizatorilor de calculatoare se înregistrează între persoanele de 16 – 74 ani din regiunile: Nord-Est (63,3%), Centru (61,7%), Sud-Est (60,2%), Nord-Vest (59,0%), Sud-Vest Oltenia (56,8%) şi Sud-Muntenia (54,2%), iar proporţiile cele mai ridicate în regiunile Bucureşti-Ilfov (81,3%) şi Vest (73,5%) Proporţia bărbaţilor utilizatori de calculatoare este puţin mai mare decât cea a femeilor: 65,3% faţă de 61,1%. Vârsta persoanelor îşi pune “amprenta” asupra folosirii calculatoarelor, în sensul diminuării continue a ponderii utilizatorilor o dată cu înaintarea spre grupele de vârstă superioare.
