Cititi mai jos pataniile unui conducator auto ce a vazut cum o masina de politie, fara girofaruri si fara sirena a traversat linia continua si a traversat pe culoarea rosie a semaforului o intersectie din Bucuresti.
De asemenea sunt delicioase raspunsurile direcitiei de politie a capitalei.
Asta daca nu cumva va indoiati de ideea ca in Politie s-ar fi schimbat ceva, sunt doar o gasca de smecheri care se fac ca aplica legea atat timp cat lor le este bine.
Atentie articol lung. Click pe poze pentru a se face mai mari.
Si incepe asa:
Domnule Comandant,
Subsemnatul X Y, domiciliat în Bucureşti, strada Z, Sector 0, legitimat cu CI seria 000000, vă semnalez următoarele:
În data de 20 martie 2007, în jurul orei 13, deplasându-mă cu un autovehicul pe Bd. Carol în direcţia Pieţii Universităţii, am oprit la semaforul din intersectia cu Calea Mosilor şi cu Str. Mântuleasa. În partea stângă, pe banda a treia era oprit deasemenea la semafor un autoturism de Politie, marca Volkswagen Passat, cu numărul de înmatriculare MAI 00000 (era al treilea autoturism în ordinea sosirii la semafor pe banda respectiva). Dupa ce a asteptat regulamentar in coloana circa 10-15 secunde, conducatorul acestuia a virat brusc stanga, fără să semnalizeze, iesind din coloana, incalcand linia dubla continua, depăşind coloana de autoturisme oprite la semafor, neacordând prioritate pietonilor care traversau regulamentar la culoarea verde a semaforului pentru pietoni şi traversand intersectia pe culoarea roşie a semaforului pentru autovehicule. Lucru de neînţeles, pentru că după aceea a oprit în circa 20 de metri, în dreptul străzii Latină.
Menţionez că autoturismul nu a avut în funcţiune nicio clipă semnalele luminoase sau sonore speciale, deci nu avea regim de autovehicul prioritar. Astfel, a reuşit ca printr-o singură manevra să încalce cinci dispoziţii ale Codului Rutier, dintre care patru se sancţionează cu suspendarea exercitării dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile.
Cele prezentate mai sus pot fi susţinute, în afara fotografiilor pe care le anexez, şi de martorul A B, domiciliat in Bucureşti, Str. C, Sector 0.
Vă rog să dispuneţi luarea măsurilor legale împotriva conducatorului autoturismului cu numărul de înmatriculare MAI 00000 şi să mi le comunicaţi în termenul legal de 30 de zile de la înregistrare la adresa mai sus menţionată.
Poza 1
Poza2
Data, Cu mulţumiri,
24 martie 2007
Dupa care … primul raspuns:
Dupa care …
Domnule Comandant,
Subsemnatul X Y, domiciliat în Bucureşti, strada Z, Sector 0, legitimat cu CI seria 000000, vă semnalez următoarele:
În data de 24 martie 2007 am adresat un memoriu D.G.P.M.B. (pe care îl anexez, împreună cu răspunsul primit) în care arătam (cu poze şi martori) încălcarea legii de către conducătorul autovehiculului Poliţiei înmatriculat cu numărul MAI 00000. Răspunsul D.G.P.M.B. a fost pueril, spunând că în ciuda celor văzute de mine şi de martori, precum şi a fotografiilor, “agentul s-a deplasat in regim de urgenţă, având în funcţiune sistemul optic si sonor din dotarea M.I.R.A., dar în apropierea trecerii pentru pietoni din intersecţia mai sus menţionată a oprit sistemul de avertizare sonor si optic deoarece în acel moment pietonii se angajaseră în traversarea străzii”.
Evident, presupusa oprire a semnalelor optice justifica pozele, dar chiar şi aşa, tot nu ar putea în continuare justifica trecerea la culoarea roşie a semaforului fără ca ele să fie pornite din nou împreună cu cele acustice (după ce să zicem pietonii au fost lăsaţi să treacă) şi nici nu conferă o explicaţie plauzibilă situaţiei – o maşină a Poliţiei cu regim prioritar într-o situaţie de urgenţă nu renunţă la regimul prioritar pentru a acorda prioritate pietonilor. Urgenţa deplasării nu este diminuată de nişte pietoni în traversare (care dealtfel au ei obligaţia legală de a permite trecerea autovehiculului cu regim prioritar).
Mentionez încă o data că autovehiculul Poliţiei a sosit în urma mea la semafor, nu a avut în nicun moment niciun fel de semnale acustice sau optice in funcţiune, a stat oprit la semafor circa 10-15 secunde (lucru care nu este compatibil cu o situaţie de urgenţă) fiind al treilea autoturism de pe rândul respectiv, iar conducătorul autovehiculului Poliţiei se afla singur în maşină.
Tot Dl. Tobă invocă faptul că urgenţa era datorată necesităţii descongestionării traficului din respectiva intersecţie. Consider si acest argument ca fiind neveridic, pozele arătând o intersecţie cu un trafic normal, nu cu unul congestionat.
Considerând inadecvat răspunsul Dlui Petre Tobă din cadrul D.G.P.M.B., vă rog să efectuaţi noi verificări, în care sa fie audiaţi atât martorii invocaţi de poliţistul respectiv (pentru că în mod evident, dat fiind că poliţistul se afla singur in autoturism, trebuie să existe un martor “civil” mai presus de orice suspiciune de partizanat; nu pot să cred că verificările făcute de Dl. Tobă se bazează doar pe mărturia celui reclamat), cât şi martorul invocat de către mine, pentru stabilirea situaţiei de fapt.
Vă rog să dispuneţi luarea măsurilor care considerati că se impun şi să mi le comunicaţi în termenul legal de 30 de zile de la înregistrare la adresa mai sus menţionată.
Data, Cu mulţumiri,
24 mai 2007
Raspunsul 2:
Si am ajuns deja la ministru:
Domnule Ministru,
Subsemnatul X Y, domiciliat în Bucureşti, strada Z, Sector 0, legitimat cu CI seria 000000, vă semnalez următoarele:
În data de 24 martie 2007 respectiv 24 mai 2007 am adresat câte un memoriu D.G.P.M.B. (nr. 0000-26/04/07) şi I.G.P.R. (nr.0000-13/06/07) – pe care le anexez, împreună cu răspunsurile primite – în care arătam, susţinând cu poze şi martori, încălcarea legii de către conducătorul autovehiculului Poliţiei înmatriculat cu numărul MAI 00000.
Din răspunsurile primite nu am reuşit să îmi dau seama dacă în opinia expeditorilor conducătorul auto se face sau nu vinovat de incălcarea legii. Unul din răspunsuri susţine nevinovăţia conducătorului auto, jignindu-mi simţurile vizuale şi auditive, iar celălalt admite o oarecare vinovăţie, dar căreia în mod curios nu i se aplică prevederile legale.
Menţionez că sunt neîncrezător în modul de soluţionare a petiţiei mele, deoarece orice cercetare imparţială presupune luarea în considerare a versiunilor ambelor părţi, în privinţa părţii acuzatoare (adică a mea) probele fiind cred eu destul de solide: fotografiile prezintă destul de clar situaţia, iar martorul indicat poate susţine respectiva prezentare a faptelor (însă nu a fost audiat nici de D.G.P.M.B şi nici de I.G.P.R).
Vă rog sa analizaţi si dumneavoastră cererea mea şi să mă informaţi în scris, în termenul legal de 30 de zile de la înregistrarea prezentei daca conducătorul autoturismului respectiv a încălcat sau nu legea, totodată dispunând măsurile pe care le consideraţi necesare.
Data, Cu mulţumiri,
24 iulie 2007
Si raspunsul
Acum explicatiile baiatului:
Articolele invocate în răspunsul Ministerului:
Art. 59
(1) Sancţiunile disciplinare se stabilesc şi se aplică numai după cercetarea prealabilă şi după consultarea consiliilor de disciplină, cu excepţia sancţiunilor prevăzute la art. 58 lit. a) şi b), care se pot aplica fără consultarea consiliilor de disciplină.
Art. 58
Sancţiunile disciplinare care pot fi aplicate poliţistului sunt:
b) diminuarea drepturilor salariale pentru funcţia îndeplinită cu 5-20 % pe o perioadă de 1-3 luni;
c) amânarea promovării în grade profesionale sau funcţii superioare, pe o perioadă de la 1 la 3 ani;
ORDONANŢĂ nr. 2 din 12 iulie 2001 privind regimul juridic al contravenţiilor
CAPITOLUL II: Constatarea contravenţiei
Art. 15
(1)Contravenţia se constată printr-un proces-verbal încheiat de persoanele anume prevăzute în actul normativ care stabileşte şi sancţionează contravenţia, denumite în mod generic agenţi constatatori.
(2)Pot fi agenţi constatatori: primarii, ofiţerii şi subofiţerii din cadrul Ministerului de Interne, special abilitaţi, persoanele împuternicite în acest scop de miniştri şi de alţi conducători ai autorităţilor administraţiei publice centrale, de prefecţi, preşedinţi ai consiliilor judeţene, primari, de primarul general al municipiului Bucureşti, precum şi de alte persoane prevăzute în legi speciale.
REGULAMENT din 4 octombrie 2006 de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice
CAPITOLUL VII: Sancţiuni contravenţionale şi măsuri tehnico-administrative
SECŢIUNEA 1: Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor contravenţionale
Art. 177
(1)Îndrumarea, supravegherea, controlul respectării normelor privind circulaţia pe drumurile publice şi luarea măsurilor legale în cazul în care se constată încălcări ale acestora se realizează de către poliţiştii rutieri din cadrul Poliţiei Române.
(2)Poliţiştii rutieri sunt ofiţerii şi agenţii de poliţie specializaţi şi anume desemnaţi prin dispoziţie a inspectorului general al Inspectoratului General al Poliţiei Române.
Art. 188
În toate cazurile în care se recoltează probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei sau a prezenţei în organism a substanţelor ori produselor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare este obligatorie şi examinarea clinică.
Articole pe care au omis sa le invoce în răspuns:
OUG 195/2002 actualizată:
Art.109. (1) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac direct de către poliţistul rutier, iar în punctele de trecere a frontierei de stat a României de către poliţiştii de frontieră.
(2) Constatarea contravenţiilor se poate face şi cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate sau mijloace tehnice omologate şi verificate metrologic, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contravenţiei.
Observaţii:
Răspunsul în traducere liberă sună cam aşa: „L-am sancţionat din puncte de vedere al poliţistului, dar nu-l putem sancţiona din punct de vedere al conducătorului auto pentru că legea rutieră nu permite – nu a fost niciun agent constatator de faţă”
Art. 188 invocat nu prea are legătură cu problema (probabil e o greseala de dactilografiere).
Art. 177 nu împiedică în niciun fel încheierea procesului verbal de constatare a contravenţiei (pentru că nu închei eu procesul verbal, ci un poliţist, coleg al domnului)
Art. 109 amintit de către mine pare cu probleme, nefiind definit exact ce se întelege prin „constatare făcută direct”. Adică dacă trebuie să observe prin simţurile proprii agentul constatator desfăşurarea evenimentelor, atunci apare o problemă conexă: la tamponări ce vede/aude/simte agentul constatator „în direct” cu simturile sale?! Nişte povestiri/mărturii ulterioare de-ale noastre pe două foi de hârtie, deci fie nu este legal să încheie vreun proces verbal, fie dacă totuşi poate încheia procesul verbal atunci se poate încheia orice proces verbal şi pe bază de declaraţii ale unor martori oculari … (Problema este in curs de lămurire la Ministerul Justiţiei :o) )