Ma uit acum la televizor si citesc titluri uriase: Protest de amploare al fermierilor. Si imi place sa fac asta cu voce groasa, anuntand finalul lumii. Dupa care ma opresc. Ha? Care fermieri? Avem asa ceva?
Nu de alta dar ma uit in magazine si vad cum fermierii romani isi bat joc de ei, isi bat joc de noi, isi bat joc de munca lor si de produsele care le vand. Am inteles ca a fost seceta. Si am intrebat la vremea respectiva daca se poate face agricultura in Romania. Am aflat ca se poate. Asa incat, nu inteleg protestul de azi. Mai mult decat atat, nu inteleg de ce au ajuns in magazine toate rebuturile campurilor romanesti.
Am vazut cum daca vrei sa faci agricultura faci in anii buni si iti pui deoparte cat si pentru anii rai. Dar mai mult, gasesti solutii pentru anii rai.
Anul asta am vazut ca n-a plouat. Drept urmare nimeni nici nu s-a chinuit sa irige ceva. Au stat si s-au uitat asa la soare, la ogor si la stele, asteptand ploaia de la Dumnezeu. Pentru ca pentru taranii nostri Dumenzeu da ploaia pe pamant.
Sa le explice atunci cineva ca ploaia vine din nori, urmare a ciclului natural al apei. Dar ca ploaia poate veni si din … imi scapa numele, instrumentele alea de iau apa din canale si rauri, le duc pana pe camp si acolo stropesc. Ah, da, irigatii.
Si daca agricultorii nostri n-au facut asta. Atunci, de ce sa vina sa protesteze, sa ceara subventii si sa ceara sa pice de sus? Daca ei nu fac nimic?