Am văzut Dune 2, fără telefon mobil. Experiența a fost intensă

Am fost deranjat azi că în metrou și pe stradă tot vedeam oameni cu telefoanele în mână pe TikTok, uităndu-se la tâmpenii. Algoritmul rețelei e mișto, dacă vezi două clipuri, pentru că pornesc repede, reușește să te prindă și să te captiveze acolo. Si oamenii au rămas cu telefoanele în mână, în ușa metroului și ei erau supărați și deranjați că cineva trece pe lângă ei. TikTok este o problemă socială, iar rezolvarea pentru asta nu prea există, că internetul e gratis. Rezolvarea vine de la fiecare persoană, dacă depășește momentul sau se afundă în el.

Am ajuns la premierea extraordinară Dune. Spun extraordinară pentru că România este una din puținele țări care au putut să vadă filmul înainte. Pentru aceasta, toată lumea a trebuit să predea telefoanele la intrare, pentru ca nu cumva să existe riscul ca cineva să arate ceva din film, înainte de a expira embargoul de publicare al acestuia.

Pentru mine experimentul ăsta a fost interesant și am dorit să-l fac. Am lăsat telefonul în mașină, ca să nu am nevoie să îl las undeva, ca să nu trebuiască să stau să-l recuperez la final. Nu același lucru a fost și pentru alți participanți la premieră.

Am făcut glume cu oamenii că ia uite, acum nu avem telefoane, trebuie să vorbim și să socializăm între noi. Anxietatea urma să se instaleze în scurt timp. La intrarea în sală au apărut primele persoane care au vociferat că au trebuit să lase telefoanele în mâini străine, că nu mai au ce să butoneze, că nu se pot uita la film cu telefonul în mână. Nu pot să nu fie atenți la film, ci la telefon și altele.

Despre film. Dune 2 e al doilea film din trilogia Dune. Pare că respectă povestea din cărți și abundă de efecte speciale, realizate corect, cu multe efecte sonore și imagine clară. Povestea pare lungă pe alocuri pentru cei care nu au citit cărțile.

În schimb oamenii fără telefoane s-au foit, au stat în cele mai ciudate poziții în sala de cinema. Mai mult, au ieșit câțiva dintre ei să verifice telefoanele și mesajele de acolo, cu riscul de a pierde elemente din film.

La finalul filmului am întâlnit ceva ce nu am mai văzut de mult: o imensă vorbăraie pe cularul de evacuare. Toată lumea discuta despre film, toată lumea vorbea cu altcineva despre ceva. Pentru cei mai tineri, acest lucru l-ați întâlnit ultima dată în școala generală, în pauze.
La recuperarea telefoanelor coada se termina cu persoanele care se afundau înapoi în telefoanele mobile, fără să mai fie anteți dacă în jurul lor sunt persoane sau nu.

Și pentru mine a fost cred că primul film pe care l-am văzut fără telefon, fără să scot telefonul și să mă uit la cine știe ce notificare. La final aveam un apel ratat și câteva mesaje. Ceea ce înseamnă că noi comunicăm mai des, dar și suntem nevoiți să răspundem instant la mesaje.

În schimb, mersul la film fără telefon e o experiență ce trebuie făcută. De dragul lui Dune, faceți asta când mergeți la IMAX să vedeți Dune 2.